duminică, 9 septembrie 2012

Şi tri-li-li... şi tra-la-la...

   Nimeni de pe Lumea asta nu se jeleşte mai frumos decât cântăreţii ardeleni... Dacă mă gândesc bine, jelania e un sport naţional ardelenesc. Vezi Goga şi alţii... Ascult încremenit de emoţie jelania înaltă a unui Fărcaş, Veta Biriş, Brudaşcu, Furdui Iancu... Până şi băsistul Tămaş are lacrimi... de şarpe."Tu, Ardeal",  "Iancule, Măria ta!", "Hai la Ţebea... " să ne vezi ce frumoşi suntem şi ce mişto am ascultat noi de neica Orban, cel care le-a poruncit ungurilor lui... da' noi, copii faini, l-am urmatat ! Trebe a hi tare mândru Iancu de voi! Aţi făcut o treabă faină! (Era să zic... mare... şi nu greşeam!) Aţi reuşit să puneţi umărul decisiv la cea mai neagră pagină din Istoria românilor, să "legitimaţi" un tip mic la stat, la cuget şi la Suflet. Să salvaţi de la înec o bărcuţă care a reuşit să fure tot ce mai avea bun România... inclusiv o întreagă flotă, care şi doar la fier vechi valora o avere...  să mai şi ţipe, ca din gură de şarpe... că ea e furată! 
   Trec prin piaţa Mihai Viteazul din Cluj. Voievodul meu stă singur, cocoţat pe un cal meschin. Simt jena din piatra statuii: ar lua-o la fugă, de ruşine, dacă s-ar putea... El, care şi-a pierdut capul în Ardeal, nu merită jignirea de a se afla pe un pământ care a împrumutat lipsa de Suflet şi de minte a unor contemporani.
   "Tu, Ardeal... " nu eşti vinovat de nesăbuinţa celor mai mulţi dintre cei care au onoarea nemeritată de a-ţi călca pământul.
   Ţipă ceteraşii Ardealului. Lung. Trist. Şi fals.
   "Să ne mutăm în altă Ţară!" ... n-o spunea tot un ardelean?
   Sunt şi ardeleni cu capul pe umeri. Din păcate, nu majoritatea.   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu