Pluguşor îndurerat

La trei zile (termenul de înmormântare!) după ce Eroul-De-La-Parlament şi-a frânt oasele de lemnul tare al fotoliilor moi, pe care nesimţiţi aleşi (!) îşi odihnesc fesele... la trei zile, deci, dictatorul feroce dar nepriceput a sărbătorit-o, cu mult fast, pe (... ) sa favorită E.U. la un restaurant din Poiană. S-a dansat în draci Braşoveanca... S-a mâncat, s-a râs... În timp ce  însuşi Poporul meu gemea pe un pat de spital.
N-am să încetez niciodată să-l urăsc!

Igaş: tâmplar.
E.P: secretar de stat: tinichigiu auto;
I.U: deputat, fochist
I.A.C deputat: chelner
R.T deputat, dresor de câini.

Toţi "demnitari" ai puterii. Şi doar un eşantion din... mai toţi! Toţi,  azi, cu studii "înalte"...  majoritatea cu doctorate, toate prin învăţământul "la distanţă" ! Mulţi , analfabeţi, cu doctorat.

Ăştia conduc România.
Şi voi mai speraţi că această patrie se va  face bine?!

Tot fără titlu... şi tot fară speranţă!

Un prieten mă roagă să nu mă opresc, să scriu în continuare... Dar eu voi mai scrie! Despre oameni, despre stele... Dar nu despre români. Adevărul e că  de aproape treizeci de ani de când am aterizat în Vale, jumătate din timp am fost băiat deştept. M-am prostit din clipa când am hotărât să ies în arenă.... Care, arenă, s-a dovedit a fi un staul... Ca un bun cetăţean, am încercat, conform bancului banal dar genial, să încerc să trec o babă strada. De fiecare dată am reuşit... doar că, la fel ca în glumă, totuşi baba nu voia... Am obosit: dacă ea nu vrea să treacă strada... atunci să rămână acolo, pe trotuarul împuţit! Despre regimul cu nume băşinos, aşa cum am promis... de acum ... nicio vorbă!

Fără titlu. Fără scuze. Fără viitor

1. ...cu ţara noastră cu tot. Care ţară a devenit doar ţara lor. Obiect de batjocură. În fiecare zi aflăm că fosta noastră patrie Romania a mai murit puţin. E drept că nu pentru decesul fostei noastre ţarini poartă doliu numitul Laslo, cel "ales" de zece unguri  trăitori in Vaslui care, minune, s-au umflat în câteva mii de voturi, pe listele şi după modelul Eba... ca mai apoi, alaltăieri, acest infractor să declare noapte de doliu în ziua naţională a fostei noastre patrii... ca "reprezentant" cică legitim al acesteia, în chiar miezul parlamentului european. Ceea ce se întâmplă azi cu poporul meu e dincolo de orice închipuire. Cu fostul meu popor. Pentru că populaţia adormită, mahmură, care acceptă în fiecare clipă lăsată de Dumnezeu ca nişte nespălaţi să i se pişe în creştet... nu mai poate fi numită nici în glumă "popor român". Drept pentru care azi  mă retrag oficial din aşa-zisul "popor român" Nu mai vreau să fac parte din ruşinea "naţională" . De azi, cei care mă cunoaşteţi şi mă recunoaşteţi ca un trăitor în preajma voastră  consideraţi-mă doar o respiraţie, atemporală, întâmplător rătăcită pe aceste meleaguri. N-am să mai rostesc, de pildă, niciodată cuvântul acesta băşinos care desemnează " vârful" acestui regim. Şi nu veţi mai auzi de la mine nicio referinţă la grozăviile pe care le-a săvărşit şi pe care, cu siguranţă, le va mai făptui.  Dacă aţi lăsat să vă încalece, să vă sufoce cu aerul lui puturos... fără măcar să crâcniţi... să fiţi sănătoşi! Dar sănătatea nu e o virtute. Nici măcar o scuză!    

Niciun titlu

...'ţ-ai dracu' cu ţara noastră cu tot!