S-a dus spre plus Infinit doctorul Iosif Csontos. Era să zic din Lupeni, dar m-am oprit la timp. Îmi amintesc că şi eu am o mică strângere de inimă când, pe unde mă duc, sunt prezentat drept "dramaturgul din Lupeni". Pe lângă faptul că simt o uşoară jenă cănd co-mesenii mei vin din Bucureşti, Belgrad sau măcar Cluj, îmi amintesc, instantaneu şi axiomatic, că răzmeriţii şi acoliţii lor fac orice în afară de a pune la locul ei Cultura., în general Spiritul. Deci, implicit, nu merită o publicitate gratuită.
E motivul pentru care am ezitat în a adăuga la biografia merituosului medic şi om, care a fost Iosif Csontos, epitetul locaţional "din Lupeni".
Iosif Csontos a fost mulţi ani directorul spitalului din oraşul afiliat Strajei, practic autorul acestui spital. Cadru didactic la Arad, autor de studii şi manuale, era un român şi un om adevărat. Alături de profesorul şi fotbalistul Crăiniceanu, de marele scriitor Corneliu Rădulescu, doctorul Csontos este o personalitate de prim rang, pe care Lupeniul, prin reprezentanţii săi vremeinici la cârmă, nu-i merită, şi care, la fel cu ceilalţi mai sus citaţi, au fost trataţi "de sus". La ultimele două alegeri, unde a concurat pentru un modest loc de consilier local, am fost printre cei câţiva care l-am votat, zadarnic: gorilele şi-au luat tainul. El, care a făcut atât de mult pentru oraşul ăsta şi era dispus să facă.
Aş mai avea multe de spus dar, dintr-o jenantă jenă, mă opresc.
S-a dus spre Infinit un om adevărat. Cu toţii murim, dar unii mai lasă şi un semn.
Doctorul Csontos a lăsat o urmă.
