Ana Ţăruş: nominalizare la Unitem pentru rolul Tanţi din Patru Surori de Gheorghe Truţă, pentru cea mai bună actriţă în rol secundar

Timpul.md - E timpul sa stii! Unicul cotidian national!

Nominalizările pentru gala premiilor UNITEM 2013

publicat în Timpul Liber pe 1 Martie 2013, 06:57

I. Premiul pentru cel mai bun spectacol (Marele Premiu)

1. Spectacolul „Storcătorul de fructe” de Ilia Cilaki, regia Vitalie Drucec, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”;

2. Spectacolul „Equus” de Piter Şeffer, regia Iurie Harmelin, Teatrul Dramatic pentru Tineret „S uliţî roz”;

3. Spectacolul „Cântecul Lebedei” după A. P. Cehov, regia Emil Gaju, Teatrul Studio „Geneza Art”.

II. Premiul pentru cea mai bună lucrare regizorală:

1. Vitalie Drucec, „Storcătorul de fructe” de Ilia Cilaki, Sala Studio „Valeriu Cupcea” a Teatrului Naţional „Mihai Eminescu”;

2. Iurie Harmelin, „Equus” de Piter Şeffer, Teatrul Dramatic pentru Tineret „S uliţî roz”;

3. Emil Gaju, „Cântecul Lebedei” după A. P. Cehov, Teatrul Studio „Geneza Art”.

III. Premiul pentru cel mai bun rol feminin:

1. Maria Madan pentru rolul Bernarda Alba, spectacolul „Casa Bernardei Alba” de Federico García Lorca, regia Nugzar Lordkipanidze (Georgia), Teatrul Dramatic pentru Tineret „S uliţî roz”;

2. Daniela Burlaca pentru rolul Ea, spectacolul „FRUMOASA CĂLĂTORIE A URŞILOR PANDA povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt” de Matei Vişniec, regia Daniela Burlaca, Teatrul Studio „Geneza Art”;

3. Angela Ciobanu pentru rolul Zoia Feodorovna, spectacolul „Storcătorul de fructe” de Ilia Cilaki, regia Vitalie Drucec, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”.

IV. Premiul pentru cel mai bun rol masculin:

1. Nikita Volok pentru rolul Alan Streng, spectacolul „Equus” de Piter Şeffer, regia Iurie Harmelin, Teatrul Dramatic pentru Tineret „S uliţî roz”;

2. Andrei Sochircă pentru rolul Poetul, spectacolul „Vreau să fiu cine-am fost niciodată” de Eugen Cioclea, Teatrul U.S.A. Casa Actorului;

3. Gheorghe Petraru pentru rolul Vasili Vasilievici Svetlovidov, spectacolul „Cântecul Lebedei” după A. P. Cehov, regia Emil Gaju, Teatrul Studio „Geneza Art”.

V. Premiul pentru cel mai bun spectacol de păpuşi:

1. Spectacolul „Pălăriuţă oranj şi lupul din râpă” de Iulian Filip, regia Gabriela Lungu, Teatrul Municipal de Păpuşi „Guguţă”;

2. Spectacolul „Sarea în bucate” după motivele basmului omonim de Petre Ispirescu, regia Valentin Dobrescu, Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici”;

3. Spectacolul „Surioara Alionuşka şi frăţiorul Ivanuşka” (după o poveste populară rusă). Versiunea scenică şi regia Stanislav Jelezkin (Rusia), Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici”.

VI. Premiul pentru cel mai bun rol secundar feminin:

1. Marina Staşoc pentru rolul Purcelul, spectacolul „O simplă istorie” de Maria Lado, regia Raisa Chirilova, Teatrul Dramatic Rus de Stat „A. P. Cehov”;
2. Ana Ţăruş pentru rolul Tanţi, spectacolul „Patru surori” de Gheorghe Truţă, regia Ion Marcoci, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Bălţi;
3. Olga Prohorova pentru rolul Ira, spectacolul „Pe lângă dragoste” de Alexandru Korovkin, regia Igor Malov (Rusia), Teatrul de Dramă şi Comedie „N. S. Aroneţkaia” din Tiraspol.

VII. Premiul pentru cel mai bun rol secundar masculin:

1. Ion Mocanu pentru rolul Arhivarul Korobeinikov, spectacolul „12 SCAUNE” după Ilf şi Petrov, regia Petru Hadârcă, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”;

2. Oleg Mereoară pentru rolul Lomov, spectacolul „Mirii buclucaşi” după A. P. Cehov, regia Victor Ignat, Teatrul Republican Muzical-Dramatic „B.P. Hasdeu” din Cahul;

3. Igor Taran pentru rolul Vincenţio, spectacolul „Îmblânzirea scorpiei” de William Shakespeare, regia V. Mihelson (Rusia), Teatrul de Dramă şi Comedie „N. S. Aroneţkaia” din Tiraspol.

VIII. Premiul pentru cel mai bun spectacol pentru copii:

1. Spectacolul muzical „Iepuraşul Încrezut” de S. Mihalkov, regia Svetlana Tuz, Teatrul Dramatic Rus de Stat „A. P. Cehov”;

2. Spectacolul muzical „Neznaika şi prietenii săi” de N. Nosov, regia Iurie Harmelin, Teatrul Dramatic pentru Tineret „S uliţî roz”;

3. Spectacolul „Frumoasa şi bestia” după Ch. Perrault, regia Nina Doni, Teatrul Republican „Luceafărul”.

IX. Premiul pentru cea mai bună scenografie:

1. Adrian Suruceanu, spectacolul „My darling Missis Kronky” de John Patrick, regia Mihai Ţărnă, Teatrul de revistă „Ginta Latină”;

2. Maria Palii, spectacolul „Arena” de I. Fridbergas, regia Dumitru Griciuc, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”, Bălţi;

3. Daniela Burlaca, spectacolul „FRUMOASA CĂLĂTORIE A URŞILOR PANDA povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt” de Matei Vişniec, regia Daniela Burlaca, Teatrul Studio „Geneza Art”.

X. Premiul pentru cea mai bună coregrafie şi expresie corporală:

1. Dumitru Tanmoşan, spectacolul „Carmen” de Prosper Merimee, regia Alexandru Grecu, Teatrul Naţional „Satiricus Ion Luca Caragiale”;

2. Victoria Bucun, spectacolul „12 SCAUNE” de Ilf şi Petrov, regia Petru Hadârcă, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”;

3. Irina Formaniuk, spectacolul „Arena” de I. Fridbergas, regia Dumitru Griciuc, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”, Bălţi.

XI. Premiul pentru cele mai bune costume teatrale:

1. Stela Furdui, spectacolul „12 SCAUNE” de Ilf şi Petrov, regia Petru Hadârcă, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”;

2. Inga Petica, spectacolul „Frumoasa şi bestia” după Ch. Perrault, Teatrul Republican „Luceafărul”;

3. O. Kuzneţova, spectacolul „Îmblânzirea scorpiei” de William Shakespeare, regia V. Mihelson (Rusia), Teatrul de Dramă şi Comedie „N. S. Aroneţkaia” din Tiraspol.

XII. Premiul pentru cel mai bun rol în teatrul de păpuşi:

Feminin:

1. Viorica Vicol, pentru rolul Pălăriuţă, spectacolul „Pălăriuţă oranj şi lupul din râpă” de Iulian Filip, regia Gabriela Lungu, Teatrul Municipal de Păpuşi „Guguţă”;

2. Irina Boiarkina, pentru rolul Ivanuşka, spectacolul „Surioara Alionuşka şi frăţiorul Ivanuşka” (după o poveste populară rusă). Versiunea scenică şi regia Stanislav Jelezkin (Rusia), Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici”.

Masculin:

1. Mihai Mărgineanu, pentru rolul Lupul, spectacolul „Pălăriuţă oranj şi lupul din râpă” de Iulian Filip, regia Gabriela Lungu, Teatrul Municipal de Păpuşi „Guguţă”;

2. Andrei Madan, pentru rolul Baba Cloanţa, spectacolul „Surioara Alionuşka şi frăţiorul Ivanuşka” (după o poveste populară rusă). Versiunea scenică şi regia Stanislav Jelezkin (Rusia), Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici”.

XIII. Premiul pentru cea mai bună creaţie muzicală originală:

1. Valentin Boghean, spectacolul „12 SCAUNE” de Ilf şi Petrov, regia Petru Hadârcă, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”;

2. Liviu Ştirbu, spectacolul „Ultimul Tramvai” de Tudor Ţărnă, regia Tudor Ţărnă, Teatrul de revistă „Ginta Latină”;

3. Marian Stârcea, spectacolul „Facerea Lumii” de Valeriu Ţurcanu (o feerie inspirată de poemul omonim al lui Tudor Arghezi), regia Alina Ţurcanu, Teatrul Republican Muzical-Dramatic „B.P. Hasdeu” din Cahul.

XIV. Premiul pentru cea mai bună creaţie teatrală la Radio:

1. Spectacolul „Balamucul Vesel”, regia Petru Hadârcă;

2. Spectacolul „S-a înălţat la cer o stea”, regia Vitalie Ţapeş;

3. Spectacolul „Floarea Iubirii”, regia Vlad Ciobanu.

XIV. Premiul pentru cel mai valoros debut:

1. Nicu Ţurcanu, pentru rolul El, spectacolul „FRUMOASA CĂLĂTORIE A URŞILOR PANDA povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt” de Matei Vişniec, regia Daniela Burlaca, Teatrul Studio „Geneza Art”;

2. Nicolae Nezlucenko, pentru rolul Visătorul, spectacolul „Nopţile albe” de F. M. Dostoievski, regia Vladimir Chiriuhanţev, Teatrul Dramatic Rus de Stat „A. P. Cehov”;

3. Mihai Fulga, pentru rolul Jery, spectacolul „Zoo Story” de Edward Albee, regia Mihai Fulga, Teatrul „Alexei Mateevici”.
     

Mihai Viteazul moare în fiecare zi

   Acum scriu o piesă despre Mihai Viteazul. Despre omul Mihai, despre iubirile sale, despre exasperarea de a fi cu doi paşi în urma unui Destin care i s-a impus. În final, sătul să tot fie "folosit", nelăsat să fie om, hotărăşte să să aleagă soluţia "lăsaţi soldaţii lui Basta să vină la mine". Este sfârşitul disperării de a fi om şi de a fi român. Scriu toate acestea şi dintr-o percepţie specială, absolut contemporană, a Voievodului. Dar şi dintr-o datorie morală: pot fi chiar strănepotul Fraţilor Buzeşti, născuţi în Cepturoaia, Căluiul de azi, unde se află şi celebra Mănăstire ctitorită de ei şi unde se poate vedea şi azi imaginea murală a Voievodului, şi el născut la doi paşi, în Vâlcea. Instinctual mă simt din aceeaşi ţărănă cu Mihai şi apropiaţii lui, dar nu şi cu numitul căţeluş Zgonea, care îl numea pe marele Domnitor "coleg".
   Nu pot fi colegii lui Mihai Viteazul colaboraţioniştii odiosului marinel.

Despre Nimic

   Nu ştiu cât o să mai "duc" acest blog. Ceea ce am scris în ultimul an, cred eu, piese importante, nu pot să le postez aici pentru că, astfel, le ucid din faşă. Aş vrea să le puteţi citi. Poate o veţi face, după ce eu, cel din Carne, nu voi mai fi. Dar va fi târziu. Orice om mort e definitiv pierdut. Până atunci asistăm la un joc secund, cum se întâmplă chiar într-o piesă de-a mea cu acelaşi titlu, în care jocul are o înălţime minoră. Nu mă interesează un asemenea joc. Am vrut să  joc la cel mai înalt nivel, pot s-o fac, dar nu în peisajul insalubru din România de azi, din Lumea de azi, în care şi voi, cică, "trăiţi".
   Voi, chiar şi cei din Malaezia sau Singapore, care mă citiţi... n-o mai faceţi. Lumea nu merită. Lumea vrea să pară normală, dar nici nu are temei să afirme că "este". E tot o replică din ultima mea piesă!
  Nu mai citiţi nimic, nu mai credeţi nimic, indiferent de orator.  Trăiţi, atât cât se poate!
   Şi cât vi se permite!

Şi cuvintele put

   Îmi pare rău să constat că, din nou, am dreptate atunci când spun, de vreo trei ani încoace, şi cred că doar senatorul Ghişe (Şi el tot profesor de matematici!) a mai afirmat-o obsesiv: ţara asta nu se va face bine atâta vreme cât acest tip scabros, marinelul, va exista. Ultima întâmplare cu Schengen e doar un ultim amănunt în dispreţul total al individului care continuă cursa contra intereselor României. Doar dacă eşti tâmpit sau băsist feroce nu poţi observa că omul face orice ca România, condusă acum de infantilul Ponta, să nu izbândească în nimic. Dacă va trebui să pună trotil undeva: va pune. E ceea ce face şi acum, cu salariu şi stipendii, din banii noştri.

   Ţineţi-l pe cai mari: e bine! Coborârea în rahat e sigură!