duminică, 27 februarie 2011

Când umblăm la Constituţie?

Marinelul autohton a mers în vizită la un şeic exotic care, de Ziua Naţională, tocmai a "vărsat" către cetăţeni, un milion la număr, câte 3600 euro, plus mâncare pentru un an. Asta în condiţiile în care fiecare ins, pe motiv că s-a născut în acel ţinut binecuvântat, are o sinecură ce valorează, lunar, cât salariul unui profesor român pe cinci ani.
   Veţi spune: ei, nenea Gigi, alte ţinuturi, alte posibilităţi... E adevărat, dar dacă eu eram marinelul (Doamne fereşte...) şi eram şeicul unei ţări unde, nu doar de Ziua Naţională... ci în fiecare zi, un sfert dintre locuitori chiţăie de foame, unde lunar se desfiinţează până şi spitalele ălea amărâte care, de fapt, aşa cum sunt, au fost construite pe timpul altui şeic... pe care îl condamnăm zilnic, de douăzeci de ani încoace... ei bine, de mâhnire şi de ruşine... nu m-aş fi dus acolo. Şi nu m-aş duce nicăieri în Lumea asta unde alte popoare trăiesc cel puţin decent, în timp ce poporul meu coboară sigur şi constant, din rău în mai rău.
   A... totuşi era un motiv pentru care marinelul trebuia să meargă în Kuweit: acolo e interzis prin lege să critici şeicul. 
  Când umblăm la Constituţie?

5 comentarii:

  1. ei, nenea Gigi, alte ţinuturi, alte posibilităţi...

    RăspundețiȘtergere
  2. Ştiu, nea Oroles... dar şi alti conducători!

    RăspundețiȘtergere
  3. Da, aveţi dreptate... încep să cred că, mai ales, ar fi nevoie de alţi oameni... Oricum, nu există popor mai "răbdător", în sens negativ, decât poporul român!

    RăspundețiȘtergere
  4. buni si astia care sunt, sa se trezeasca ei numai...

    RăspundețiȘtergere