duminică, 24 februarie 2013

Rahat cu apă rece

   Văd la televizor cum un oarecare Vinţan se bălăngănea pe catalige, de la înălţimea de un metru şi-un pic, să "decerneze" (?) nişte premii, cică, elitei cultural-politico-adminstrative din Valea Jiului. Pe mine nu mă mai interesează această fostă provincie română, şi regret că mi-am petrecut ani buni crezând cu naivitate că ea poate fi salvată. Dar prostia a invadat-o iremediabil... Privesc cu maximă atenţie lista premianţilor şi nici nu-mi vine să râd: nişte rahaţi premiază, cum e şi firesc, alţi rahaţi. Cu câteva excepţii, vreo-cinci-şase, oameni care, sunt sigur, s-au regăsit cu jenă pe listele insalubre: un Ion Barbu, de pildă. Câţiva, precum Primarul Buhăescu, cel care şi merită... Transmit multe felicitări "scriitorului" laureat , d-l veterinar Jieţ, om respectabil, de altfel... Şi veşnicului premiat, omul de cultură de inestimabilă valoare, pedelistul V.B.
   Cine crede că scriu din refulare... n-are decât să creadă. Îmi pare rău de Valea Jiului, unde trăiesc mulţi oameni simpli, cu mult bun simţ. Dar, prin parcurile Retezatului a început să miroase, iremediabil, a rahat.
   Fane Nemecec (laureat anul trecut!): te rog să mă ierţi!
   Mai trist e că prin toată România continuă să miroase a canal.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu