joi, 21 iunie 2012

Nici măcar moartea nu ne e permisă

Nu pot să mă alătur celor care văd în calvarul trăit de Adrian Năstase o penitenţă necesară, chiar o pedeapsă binemeritată. Mi se pare a fi clar o urzeală a minţii diabolice a marinelului. Rânjetul lui de felină rănită spune totul. Când ai în mână serviciile secrete şi justiţia e uşor să "torni" picătura chinezească, metodic şi cu cruzime, în începutul de chelie al celui mai mare duşman. Coloneii făcuţi la apel de seară şi împrăştiaţi prin toată societatea românească în locuri strategice exultă şi scot foc pe nări. Dar dacă e vendetă... atunci să fie vendetă! Să fie judecate în regim de urgenţă şi faptele marinelului şi a acoliţilor lui. Se va vedea atunci că "isprăvile" mobiliar-electorale ale lui Năstase sunt doar eufemisme.
Când începe Marea Judecată? Când va cădea cu adevărat marinelul şi castelul de cărţi de joc pe care l-a construit. Până atunci, vor fi judecaţi, pe rând, pe post de mari infractori, doar amploiaţi cu funcţii înalte din fosta... şi actuala opoziţie.
Ceea ce spuneam data trecută rămâne cu atât mai mult valabil şi azi: Ponta şi oamenii lui, chiar cu bune intenţii, l-au subestimat pe marinar. El nu doarme. Mintea lui bolnavă gândeşte în fiecare clipe doar la răzbunări, la sânge şi haos. Marele ghinion al acestui popor e că există acest om, dar şi o camarilă formată din aşa-zişi scriitori, filozofi închipuiţi, ziarişti plătiţi cu ziua sau ameninţaţi cu dosare... şi toată flora pierzaniei româneşti.
Mă cuprinde scârba. Aş vrea să nu mai fiu român, să nu fi fost niciodată român şi, în câteva clipe, îl înţeleg pe Năstase în gestul lui disperat. E o lume urâtă care nu te lasă să trăieşti, dar nici măcar să mori. Apropo... de ce nu l-au lăsat măcar să se împuşte? E alegerea lui! În urmă cu un an am scris o piesă "Sonata Kreutzer fără pian". Nici nu ştiţi cât e de actuală! Dar... cum să fie jucată azi, în România,  unde şi directorii de teatru sunt colonei făcuţi din Nimic, la apelul de seară?! 
Acum, România e o încăpere fără nicio ieşire. Nici măcar moartea nu e permisă: se găseşte mereu un miliţian care să deturneze glonţul! 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu