Rahat cu apă rece

   Văd la televizor cum un oarecare Vinţan se bălăngănea pe catalige, de la înălţimea de un metru şi-un pic, să "decerneze" (?) nişte premii, cică, elitei cultural-politico-adminstrative din Valea Jiului. Pe mine nu mă mai interesează această fostă provincie română, şi regret că mi-am petrecut ani buni crezând cu naivitate că ea poate fi salvată. Dar prostia a invadat-o iremediabil... Privesc cu maximă atenţie lista premianţilor şi nici nu-mi vine să râd: nişte rahaţi premiază, cum e şi firesc, alţi rahaţi. Cu câteva excepţii, vreo-cinci-şase, oameni care, sunt sigur, s-au regăsit cu jenă pe listele insalubre: un Ion Barbu, de pildă. Câţiva, precum Primarul Buhăescu, cel care şi merită... Transmit multe felicitări "scriitorului" laureat , d-l veterinar Jieţ, om respectabil, de altfel... Şi veşnicului premiat, omul de cultură de inestimabilă valoare, pedelistul V.B.
   Cine crede că scriu din refulare... n-are decât să creadă. Îmi pare rău de Valea Jiului, unde trăiesc mulţi oameni simpli, cu mult bun simţ. Dar, prin parcurile Retezatului a început să miroase, iremediabil, a rahat.
   Fane Nemecec (laureat anul trecut!): te rog să mă ierţi!
   Mai trist e că prin toată România continuă să miroase a canal.

Într-un lac părăsit

Tot ce se întâmplă azi în România seamănă cu o pastramă de cal mort. Nici oamenii care păreau lucizi şi cu tigva pe umeri nu par a mai susţine un adevăr evident: tot ce se întâmplă rău în Carpaţi, de un deceniu încoace, poartă pecetea marinelului. Soluţia ieşirii din impas e simplă: marinarul de ape tulburi trebuie să dispară. Justiţia trebuie să revină la nivel normal, să-l judece pe troglodit, să-l condamne şi să fie executat pe stadionul Dinamo. Apoi, întreg edificiu trebuie aruncat în aer, într-un gest sublim şi necesar. E un act nu de dreptate, ci de justeţe. Apoi, România poate avea o şansă să-şi revină. Apoi vor putea fi evaluaţi şi judecaţi colaboratorii şi favorizanţiii băsescului, inclusiv numitul Ponta. Care e un sincigaş: astfel nu se explică faptul că l-a ajutat pe marinar exact în momentele de cumpănă, deşi nu era nici logic, nici folositor. Ajutorul lui Ponta  pentru băsesc e o mare necunoscută, pe care numai serviciile secrete, care conduc de un secol această nenorocită ţară, o pot justifica. 

   În rest, peroraţii de gen Pleşu, "filozof" fără operă, şi a tuturor "scriitorilor" şi a analiştilor politici, care n-au scris măcar un rând semnificativ, dar care îşi pun în frunte etichete de mari intelectuali, sunt apă de ploaie într-un lac părăsit.